Descriere
GHEORGHE TATTARESCU – NICOLAE BĂLCESCU
ULEI PE PÂNZĂ
NICOLAE BĂLCESCU (1819 -18520
Provine dintr-o familie din mica boierime munteană. După o scurtă carieră militară, curmată de participarea în 1840 la complotul lui D. Filipescu şi de un an de detenţie la Mănăstirea Mărgineni, se dedica studiilor istorice şi activităţii revoluţionare, fiind unul dintre întemeietorii societăţii secrete „Frăţia”.
Aflat la Paris în 1846 – 1848, se consacră studiilor istorice şi activităţii politico-naţionale în rândurile „Societăţii studenţilor români” din capitala Franţei. În primăvara lui 1848, după ce asistă la revoluţia din Paris, se întoarce în ţară unde se numără printre principalii promotori şi organizatori ai mişcării muntene, contribuind şi la redactarea documentului ei programatic, „Proclamaţia de la Islaz”. Pentru câteva zile e ministru de externe, apoi secretar al Guvernului provizoriu, ocupându-se de problemele de propagandă și de organizarea Comisiei proprietăţii. După înăbuşirea revoluţiei, se stabileşte în Franţa, unde depune continue eforturi pentru organizarea emigraţiei. Îşi continuă studiile istorice, în anii exilului lucrând mai ales la opera sa capitală, „Românii supt Mihai Voievod Viteazul” (apărută postum în 1878). A încetat din viață la Palermo.