Descriere
Aplică rectangulară din tezazurul de la Cucuteni-Băiceni
Tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni
Tezaurul, descoperit întâmplător în 1959, pe platoul Laiu, la Băiceni, comuna Cucuteni, judeţul Iaşi, se compune din: un coif fragmentar având calota conică, apărătoare de obraz fixe, dreptunghiulare, cea dreaptă decorată cu un personaj aşezat pe un scaun cu spătar, ţinând în mâna dreaptă o phială, iar în mâna stângă un rhyton, cea stângă ornamentată de o compoziţie cu şerpi cu capete de pasăre şi un cap de taur între ei, iar apărătoarea de ceafă ornată cu doi cai înaripaţi, adosaţi, având între ei un motiv decorativ floral; o brăţară spiralică și două capete de brăţară,cu protome de cai cu coarne, având fruntea decorată cu o rozetă; doi butoni; patru aplice de veşmânt triunghiulare; opt aplice de harnaşament ( aplică fruntar, aplică rectangulară, patru aplice pătrate din foaie din aur, decorate „au repoussé“ cu patru capete de cal „á jour”, dispuse în vortex spre stânga, două aplice rotunde ) şi mai multe fragmente de piese, toate din aur. Se presupune că tezaurul a fost îngropat în împrejurări istorice legate de ameninţarea incursiunilor unor cete războinice scitice în nordul Moldovei. Piesele prezintă analogii importante cu descoperirile de la Coţofeneşti, judeţul Prahova; Craiova, judeţul Dolj; Peretu, judeţul Teleorman; Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, demonstrând extinderea ariei artei orfevrăriei traco-getice de la Dunăre până în nordul Moldovei. Motivele decorative zoomorfe de influenţă persană sau scitică şi cele greceşti, tratate în manieră locală, prezente la obiectele de la Cucuteni-Băiceni, precum şi elementele de decor autohtone şi tehnica de execuţie (ciocănire, turnare prin metoda „á cire perdue”, lipire), încadrează tezaurul în cultura traco-getică din secolele V – IV a.Chr.
