Traian Vuia

 

Detinator:  MNIR

Descriere

INVENTATOR, INGINER, CONSTRUCTOR:

TRAIAN VUIA

Traian Vuia s-a născut în 1872 la Surducu Mic în comitatul Caraş-Severin, părinţii săi fiind preotul Simion Popescu şi Ana Vuia. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) şi Făget. Între 1884 şi 1892, urmează liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp în mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfătui, ajuta şi încuraja mai târziu în cariera sa. După absolvirea bacalaureatului, în 1892 Vuia pleacă la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică. A urmat pentru un an cursurile Politehnicii, secţia mecanică, la seral. Neavând destui bani, se va înscrie la Drept şi va practica în birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai. La 6 mai 1901, Traian Vuia îşi ia doctoratul în Ştiinţe Juridice.

După terminarea facultăţii Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici continuă să studieze problema zborului uman şi începe să-şi construiască primul aparat de zbor, pe care-l numeşte aeroplan-automobil. Din cauza lipsurilor financiare nu reuşeşte să-şi ducă la capăt proiectul şi decide, în schimb, să plece la Paris, în iulie 1902, sperând că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanţeze proiectul.

Pe 18 februarie 1903 Traian Vuia prezintă Academiei de Ştiinţe din Paris proiectul „Proyet d’aeroplane automobile”, care este luat în evidenţă în „Comptes rendus de l’Academie des Sciences”, tome CXXXVI- nr. 7 („Darea de seamă nr. 7 a Academiei de Ştiinţe”, vol. 136) din 16 februarie 1903. Pe 15 mai 1903 solicită „Oficiului Naţional al proprietăţii industriale din Franţa” brevetarea invenţiei sale: Aeroplan – Automobil, care îi eliberează brevetul de invenţie nr. 332.106. Tot în 1903, Traian Vuia îşi brevetează invenţia şi în Anglia, cu nr. 11.181.

La sfârşitul anului 1905, cu aeroplanul denumit „Vuia I”, Traian Vuia începe experienţele de zbor (rulaje, menţinere pe direcţie, stabilitate) pe câmpul de la Montesson, din apropierea Parisului.

Pe 18 martie 1906, Traian Vuia, cu aeroplanul conceput, proiectat, construit şi pilotat de el – un monoplan cu aripa sus (primul de acest fel din lume, toate încercările de până atunci făcându-se cu aeroplane cu două aripi), montat pe un cărucior cu 4 roţi, în care se găsea postul de pilotaj (roţile fiind echipate cu anvelope şi camere ca cele de bicicletă, dar mai mici), la Montesson, lângă Paris realizează acel epocal zbor, primul din lume, cu un aparat care s-a desprins de pe pământ şi a zburat cu mijloacele mecanice proprii de la bord.

Aeroplanul numit „Vuia I” având o singură elice, a fost echipat cu un motor de concepţie proprie, de 25 CP, proiectat şi realizat tot de Traian Vuia într-o formulă originală, funcţionând cu vapori de bioxid de carbon (CO2) în loc de abur (al treilea motor de avion, ca tip şi concepţie, realizat în lume şi al doilea motor din lume care a reuşit să propulseze un avion).

Realizator al primului zbor din lume integral mecanic, demonstrând în felul acesta că trenul de decolare aterizare este singurul mijloc sigur al avioanelor de mâine, el a răsturnat, prin originalitatea construcţiei sale, aprecierile celor care-i respinseseră memoriul adresat Academiei, cotându-l cu rezoluţii pe cât de ignorante, pe atât de jignitoare şi pline de insulte: „Aeroplanul este conceput de o ignoranţă crasă tehnico mecanică…”; „Este o creaţie nebună, nerealizabilă, maşină în întregime defectuoasă, care nu poate zbura”; „Realizarea şi rezolvarea problemei zborului cu acest aparat mai greu decât aerul este o himeră…”; „Această concepţie nu poate izvorî decât dintr-un creier bolnav”. Traian Vuia a dovedit prin raţiune şi faptă tocmai contrariul.

Pe 19 august 1906, după mai multe zboruri, Traian Vuia parcurge distanţa de 24 m la 2-5 m înălţime. Anul următor, pe 17 iulie 190, cu ajutorul aeroplanului „Vuia II”, echipat cu un motor cu benzină de 25 CP – tip Antoinette –, Traian Vuia parcurge distanţa de 70 m.

 

Traian Vuia poate fi considerat şi unul dintre părinţii elicopterului. În anul 1920 brevetează în Franţa şi Anglia elicopterul său cu titlul „Improvements in propelling tractive and supporting apparatus” („Perfectionnements aux moyens de propulsion de tractive et de sustenation”; Perfecţionări la mijloacele de propulsie, de tractare şi de sustenaţie). Până în anul 1922, Vuia construieşte şi experimentează în zbor două elicoptere cu transmisie mecanică de la motor la elicea portantă, demonstrând în acest fel că elicea rotitoare poate asigura nu numai propulsia aeronavei, dar şi sustenaţia acesteia. După toate aceste proiecte, soluţii constructive originale, construcţii, experienţe şi repetate încercări, inventatorul român Traian Vuia reuşeşte să execute primul în lume un zbor cu o aeronavă „mai grea decât aerul”, invenţia sa constituind începutul aviaţiei mondiale, fiind hotărâtoare în dezvoltarea acesteia şi punând capăt astfel disputei şi neîncrederii celor care preziceau viitorul zborului numai cu „mai uşor decât aerul”. În Histoire de l’Aviation, Rene Chambe afirmă: „Soluţia problemei este găsită; aceasta este esenţialul. Perfecţionările nu mai contează. Acestea revin altora de a le căuta”.

 

„Vuia este primul la noi în Franţa care a încercat lansarea directă a aeroplanului înzestrat cu cărucior purtător, tren de aterizare şi propulsor cu elice aeriene, aparat suficient de mare ca să poată ridica un om. Efortul lui Vuia în acea oră dificilă şi cu mijloace materiale restrânse a fost din cele mai merituoase. Trebuie să recunoaştem că el a fost un adevărat slujitor al marii cauze, să-i păstrăm un mic colţ în istorie, pe care l-a cucerit cu vrednicie şi-l merită cu prisosinţă”, scria revista L’Aerophile din Paris, în anul 1906.

Contact

DESPRE ACEST PROIECT

Muzeul Virtual este un proiect al Muzeului Național de Istorie a României ce prezintă în manieră virtuală principalele expoziții ale MNIR.

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI

Calea Victoriei 12 Sector 3, 030026 București, România.
Tel: +40 21 315 82 07
relatiipublice@mnir.ro

CALL: 021 315 8207

Toate drepturile rezervate de catre Muzeul Virtual 2020.

Contact