Medalion aur

 

1861
MNIR
Categorie:

Medalion dăruit domnitorului Alexandru Ioan Cuza de orașul Tecuci

„Familiarul, obişnuitul dă naştere indiferenţei”, exprima laconic scriitorul englez Aldous Huxley, ideea devalorizării imaginarului artistic, drept consecinţă a producerii în serie a operei de artă. Bijuteriile au trezit dintotdeauna fascinaţia oamenilor pentru inedit şi raritate. Fără excepţie, arta bijuteriei, cu două secole în urmă, într-o perioadă de coexistenţă a meşteşugurilor tradiţionale şi a noilor tehnici industriale, făcând posibilă de această dată producerea la scară largă de obiecte, surprinde prin inovaţie, puritate şi rafinament. Cu două secole în urmă, la „Porţile Orientului”, societatea din Principatele Române va traversa momente de transformări ireversibile, atât în ceea ce priveşte aspectul exterior, cât şi în privinţa resorturilor ideatice, a mentalităţilor. Podoabele scumpe, hainele strălucitoare conturau cromatica lumii fanariote cosmopolite, iar gustul pentru opulenţă şi permanenta adaptare la nou, vor facilita tranzitul spre moda din luminile reflectoarelor, sfidând limitele geografice şi politice. Veşmintele de tăietură modernă vor pătrune iniţial doar în garderoba feminină, mai întâi numai în piese disparate, ca mai târziu să fie comandate după ultima croială, spre surprinderea şi admiraţia publică. Protipendada Principatelor Române ce urma până atunci pas cu pas înfăţişarea Constantinopolului în materie de vestimentaţie şi podoabe îşi întoarce privirile fascinată spre Apus. Şi înainte, dar mai ales după ocupaţia rusă (1828-1834) portul occidental îşi va găsi definitiv adepţi din înalta societate românească, cu timpul generalizându-se. Spectacolele de teatru, balurile, concertele erau prilej de etalare a noilor costume, aducându-se odată cu ele, din Occident, un nou cod al bunelor maniere. Sub domnia lui Cuza o hotarâre de mare însemnătate a fost alegerea capitalei Principatelor Române Unite la Bucureşti, oraş mai mare decât Iaşiul şi, în acelaşi timp, un centru economic important. Printre „bonjourişti” şi „farmazoni”, la Bucureşti, dar şi la Iaşi, se trăia ca la Paris. Polul eleganţei se mută în noua capitală, dar nu pune capăt acerbei concurenţe dintre doamnele din Moldova şi cele din Muntenia, în materie de rafinament vestimentar şi frumuseţe a podoabelor. Ecoul curentelelor apusene, nu numai că va fi receptat de societatea românească în veacurile trecute, dar va căpăta noi valelenţe, dând naştere, între Orient şi Occident, unei lumi integrate liberalismului european. Dar ce se întâmpla în Europa în materie de modă şi bijuterii?

Contact

DESPRE ACEST PROIECT

Muzeul Virtual este un proiect al Muzeului Național de Istorie a României ce prezintă în manieră virtuală principalele expoziții ale MNIR.

MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI

Calea Victoriei 12 Sector 3, 030026 București, România.
Tel: +40 21 315 82 07
relatiipublice@mnir.ro

CALL: 021 315 8207

Toate drepturile rezervate de catre Muzeul Virtual 2020.

Contact