Descriere
Lucrarea este o primă demonstrație plastică de asemenea dimensiuni în istoria artei românești și opera definitivă din seria celor care poartă același titlu, reconstituind o scenă de luptă din bătălia dată la 12 ianuarie 1878, în localitatea eponimă. La acel moment, Grigorescu se afla în atelierul din București, lucrând la primele pânze cu subiectul războiului. Ajutat de schițele și desenele realizate asistând la asediul Plevnei și la bătălia de la Rahova, artistul construiește discursul vizual al Atacului de la Smârdan plecând de la câteva repere comune acestor episoade. Pe soldați îi mai întâlnise, le studiase mișcările și încordarea, le cunoscuse forța și elanul cu care porneau la atac. De această dată, îi reînsuflețește pe pânza din marginea căreia, ca de după o cortină, țâșnesc cu toată forța alergând printre trupurile celor căzuți pentru a înfrunta următorul val de inamici. Posturile militarilor, adesea subiectul criticii de artă acuzând o reiterare superficială a aceluiași soldat, conferă ritmicitate scenei, agregând personajele într-un corp monolitic ce concentrează eroismul colectiv al ostașilor români. În mod eronat identificați ca dorobanți în literatura de specialitate antedecembristă, aceștia sunt infanteriști de linie și cei cărora li se datorează victoria decisivă împotriva otomanilor.
Magistrala pânză a fost comandată de Primăria Capitalei la încheierea războiului. Grigorescu a lucrat vreme de șapte ani la tablou, care a atras un public numeros și comentarii dintre cele mai neașteptate la expunerea sa. Aflat în fața acestuia, un general de armată l-ar fi întrebat pe Grigorescu unde sunt ofițerii, căci vede numai soldați. Cu un fin sarcasm, acesta i-ar fi răspuns: „ofițerii erau înainte și din pricina elanului lor, au ieșit din cadru”.
După o îndelungată expunere în sala de consiliu a Primăriei, unde afluxul mare de vizitatori periclitase starea de conservare a picturii, Atacul de la Smârdan este mutat la Pinacoteca Statului, devenind bun național. Din anul 1979, Muzeul Național de Istorie a României găzduiește impozanta pictură metamorfozată în simbol al independenței naționale.
